Sunday, 19 February 2012

Dieta recomandată în diverticuloză

Pentru a preveni apariţia diverticulitei este recomandată o dietă bogată în fibre însoţită de un aport optim de lichide, consumul de probiotice, activitatea fizică moderată şi reducerea consumului de cereale rafinate, carne şi grăsimi.
Se recomandă consumul zilnic a 20-35 g de fibre alimentare. Pentru că în mod normal o persoană consumă aproximativ 15 g de fibre zilnic, suplimentarea fibrelor din alimentaţie se va realiza treptat, adăugând aproximativ 5 g de fibre alimentare pe săptămână.
                             
Alimentele bogate în fibre sunt fructele, legumele şi produsele din cereale integrale. Fiecare porţie de fructe şi legume furnizează în medie 1,5 g de fibre, iar o porţie de pâine sau cereale integrale aproximativ 2,5 g.


Alimente benefice: morcovi, sparanghel, anghinare, napi, cartofi, broccoli, fasole verde, ţelină, pătrunjel, păstârnac, mazăre, spanac, orez brun, ciuperci, produse din cereale integrale, tărâţe, psyllium (1 lingură la o cană de apă/zi), mere şi pere (de preferat în compot neîndulcit), prune, banane, caise, grapefruit, portocale.
Este recomandat consumul moderat de ouă şi carne.
- 3-5 ouă pe săptămână, de preferat fierte moi pentru micul dejun
- carne slabă - peşte, pui şi curcan

Trebuie evitat consumul de alimente cu seminţe: roşii, castraveţi, struguri, smochine, căpşuni, zmeura, seminţe de mac, chimen, susan, nucile, porumbul, floricelele de porumb. 
Seminţele pot irita intestinul, iar în cazuri rare rămân blocate în diverticuli şi pot duce la inflamarea acestora.

Pentru o dietă bogată în fibre este recomandat un aport optim de lichide (3 l în cazul bărbaţilor şi 2,2 l în cazul femeilor) pentru a avea un tranzit intestinal normal, în caz contrar poate apărea constipaţia.

Consumul de probiotice. Sunt recomandate în special probioticele ce conţin Lactobacillus casei pentru reglarea tranzitului intestinal.

Activitate fizică regulată. După cum bine ştiţi sedentarismul dăunează digestiei şi duce la constipaţie. Se recomandă o activitate fizică de 30 de minute în fiecare zi, constând în exerciţii fizice uşoare (plimbare, stretching, etc.)

Reducerea consumului de carne, zahăr şi grăsimi din alimentaţie pentru că încetinesc tranzitul intestinal şi scad imunitatea. Astfel se recomandă reducerea consumului de unt, margarină, uleiuri vegetale, carnea grasă, sosurile, prăjelile, brânzeturile grase şi dulciurile. Este preferat consumul de  carne slabă: peşte, carne de pui şi curcan.


Surse:

Tuesday, 31 January 2012

Alimentaţia grupelor sanguine

Alimentaţia în funcţie de grupa sanguină a început să-mi atragă atenţia din ce în ce mai mult. Adevărat că suntem ceea ce mâncăm dar poate ar trebui să şi mâncăm în funcţie de ceea ce suntem.

Cartea care încă deţine supremaţia în domeniu este Eat Right 4 Your Type/ Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine a lui Peter D’Adamo. Conform autorului regimul alimentar în funcţie de grupa sanguină ajută la pierderea în greutate, previne apariţia alergiilor, creşte rezistenţa la infecţii şi îmbunătăţeşte starea generală de sănătate.
După cum probabil aţi mai auzit fiecare grupă sanguină are un set de caracteristici care ne influenţează stilul de viaţă, regimul alimentar, rezistenţa la stres, personalitatea şi ne predispune la anumite afecţiuni. Dr. Peter D’Adamo susţine că aceste caracteristici fac parte din încărcătura genetică moştenită şi este stabilită în funcţie de lectine. Lectinele sunt proteine care se găsesc în produsele alimentare şi care au proprietăţi de aglutinare, fapt care conduce la modificări la nivelul sângelui. Astfel în momentul în care o persoană consumă  alimente care conţin lectine incompatibile cu antigenele grupei de sânge, acestea afectează un anumit organ sau un sistem din organism şi încep să aglutineze celulele din zona respectivă, ducând la apariţia anumitor afecţiuni.
Din fericire există doar 5 % din cazuri în care cantitatea de lectine introdusă în organism poate conduce la diferite reacţii la nivelul organelor, în restul cazurilor sistemul imunitar acţionează în consecinţă, cantitatea de lectine fiind absorbită şi apoi eliminată.

Fiecare grupă sanguină conţine mesajul genetic al alimentaţiei şi comportamentul strămoşilor noştri:

Grupa O – I

Grupa de sânge care caracterizează vechimea, inteligenţa nativă, viclenia şi răceala tipică vânătorului. Este aşa numita grupă a consumatorilor de carne, cu un sistem imunitar puternic şi un tract digestiv viguros cu aciditate crescută.
Nu reacţionează prea bine la schimbările dietei şi ale mediului înconjurător, iar în privinţa stresului îi este puternic recomandată o activitate fizică intensă.
Sunt înzestraţi cu o memorie genetică de putere, îndrăzneală, putere de concentrare şi instinct de autoconservare, având toate caracteristicile necesare unui lider.
Este cea mai răspândită grupă sanguină de pe glob şi este donator universal.

Riscuri medicale:
-    Afecţiuni ale tractului digestiv (predispoziţie către ulcer, complicaţii hepatice de genul colecistitelor sau hepatitelor, sensibilitate ridicată la nivelul colonului)
-          Afecţiuni inflamatorii (în special cele de tip reumatic, care pot duce la afecţiuni cardiace)
-          Carenţe la nivelul complexului de vitamine B (tulburări de atenţie, depresie) sau vitamina K
-   Tulburări endocrine (mai ales de natură tiroidiană, grupa O are o predispoziţie pentru hipotiroidism)
-          Uşoară intoleranţă pentru lactate (poate duce la lipsa de calciu)

Alimentaţia recomandată:

Grupei O(I) îi este recomandată o alimentaţie bogată în proteine de origine animală (carne, ouă), legume şi fructe bogate în fibre, consumul de lactate ar trebui limitat, iar carbohidraţii ar trebui eliminaţi din dietă pentru a evita creşterea în greutate.

Proteine de origine animală: carne slabă de peşte, pui, vită, oaie
Produse lactate şi ouă: 3-4 ouă/săptămână, produsele lactate de origine animală ar trebui înlocuite cu cele pe bază de soia - brânză de soia, lapte de soia
Uleiuri, grăsimi vegetale şi oleaginoase: ulei de masline şi de in, nuci, arahide, seminţe crude de dovleac
Cereale şi făinoase: pâine de secară
Legume: foarte benefice sunt legumele verzi (fasole verde, broccoli, alge, pătrunjel, spanac, ştevie, urzici) sfeclă, hrean, ceapă, ardei roşii, usturoi, morcovi, ţelină
Fructe: prune, smochine, ananas, cireşe negre, mere, pepene verde, piersici, kiwi, curmale
Mirodenii şi condimente: curry, ghimbir, boia, sare de mare iodată, salvie, rozmarin, sos de soia, cimbru
Ceaiuri de plante: măcese, păpădie, tei, ghimber, mentă, ceai verde, salvie, păducel, soc
Băuturi: bere şi vin roşu consumate cu moderaţie, apă minerală. Băuturile răcoritoare sintetice, cafeaua şi băuturile alcoolice distilate trebuie evitate.
Suplimente alimentare: calciu

Exerciţii fizice recomandate: aerobic, înot, jogging, ciclism, arte marţiale, patinaj, gimnastică suedeză

Grupa A – II

Grupa A(II) este considerată următorul pas în evoluţia umană şi marchează începutul activităţilor agricole cu tot ceea ce este legat de aceasta. Este considerat primul vegetarian, are un tract digestiv sensibil şi un sistem imunitar tolerant.
Indivizii răspund destul de bine la diverse cerinţe de adaptare şi organizare pe o perioadă îndelungată  de timp. Spre deosebire de grupa O(I) unde stresul e gestionat eficient prin activitate fizică, cei din grupa A(II) sunt mai mult  înclinaţi spre activităţile intelectuale, meditative. 


Riscuri medicale:
-          Boli cardiovasculare
-          Diabet zaharat
-          Tulburări endocrine - hipotiroidism

Alimentaţia recomandată:

Grupei A(II) îi este recomandată o dietă vegetariană bazată pe proteine vegetale, cereale şi legume, datorită conţinutului ridicat de minerale, enzime şi antioxidanţi. Alimentele de origine animală ar trebui evitate, iar consumul de lactate limitat pentru că pot provoca o scădere a activităţii metabolice.

Proteine de origine animală: pui, curcan, peşte
Produse lactate şi ouă: 1-3 ouă /săptămână, iaurt, kefir, sana, lapte de soia, brânză de soia
Uleiuri, grăsimi vegetale şi oleaginoase: ulei de masline virgin, arahide, nuci, migdale
Cereale şi făinoase: pâine de secară, orez, tărâţe de ovăz, hrişcă
Legume: broccoli, morcovi, spanac, pătrunjel, praz, usturoi, ceapă, hrean, ridichii, mazăre, fasole verde şi uscată, soia, gulii; consumate în stare cât mai naturală
Fructe: caise, mure, cireşe, ananas, prune, lămâi, struguri, pepene verde, kiwi, mere, piersici, ar trebui consumate de 3-4 ori pe zi
Mirodenii şi condimente: sos de soia, hrean, sos de tartar, muştar
Ceaiuri de plante: muşeţel, ghimbir, ginseng, ceai verde, păducel, măceşe, valeriană, aloe, brusture,  cimbrişor, salvie
Băuturi: ceai verde, cafea, vin roşu
Suplimente alimentare: vitamina A

Exerciţii fizice recomandate: yoga, tai chi chuan, meditaţie, stretching, dans, înot, golf

Grupa B – III

Este o grupă a adaptării şi a echilibrului în mişcare. Din punct de vedere organic aceşti indivizi beneficiază de capacităţi net superioare celorlalte grupe sanguine, având un sistem imunitar puternic, un suport psihologic de adaptare eficient şi un sistem digestiv foarte flexibil. Personalitatea lor se caracterizează prin echilbru şi armonie, fiind empatici prin excelenţă.

Riscuri medicale:
-          Oboseală cronică
-          Afecţiuni ale sistemului endocrin (în special la nivel pancreatic)
-          Afecţiuni ale sistemului nervos

Alimentaţia recomandată:

Persoanele care au grupa B(III) sunt omnivore, regimul alimentar recomandat trebuie să fie unul echilibrat şi complex, incluzând o mare varietate de alimente.  De menţionat că este singura grupă sanguină care permite consumarea produselor lactate fără restrictii.


Proteine de origine animală: miel, oaie, iepure, vânat, vită, ficat, peşte; se interzice consumul de carne de pui
Produse lactate şi ouă: 3-4 ouă/săptămână, lapte, iaurt, kefir, brânză
Uleiuri, grăsimi vegetale şi oleaginoase: ulei de măsline, migdale, castane
Cereale şi făinoase: orez, făină de ovăz, făină de soia, mei, secară
Legume: broccoli, cartofi, varză, conopidă, ciuperci, vinete, pătrunjel, morcovi, ceapă
Fructe: ananas, banane, mere, fructe de pădure, prune, struguri, papaya
Mirodenii şi condimente: boia de ardei, curry, ghimbir, hrean
Ceaiuri de plante: maceşe, salvie, mentă, ghimbir
Băuturi: ceai verde, bere, vin, cafea în cantităţi mici

Exerciţii fizice recomandate: aerobic, tenis, arte marţiale, ciclism, înot, golf, tai chi chuan, yoga


Grupa  AB – IV

Grupa AB este foarte rară, ea fiind întâlnită la mai puţin de 5 % din populaţia globului şi este primitor universal. Majoritatea teoriilor susţin că aceasta ar fi luat naştere prin fuziunea dintre grupele A şi B, astfel înglobând caracteristicile celor două. Persoanele cu grupa AB(IV) sunt caracterizate de un  tract digestiv sensibil şi un sistem imunitar excesiv de tolerant.
Cameleonici, duplicitari si foarte charismatici, indivizii se adaptează rapid la schimbarile din jur.

Riscuri medicale:
-          Reacţii alergice (se pot manifesta în cazul consumării alimentelor în exces)
-          Boli cardiovasculare
-          Sindromul de oboseală cronică
-          Cancer (predispoziţie la nivelul aparatului digestiv)
-          Anemie

Alimentaţia recomandată:

Dieta persoanelor cu grupa AB(IV) ar trebui să fie o combinaţie între regimul alimentar al grupelor A şi B.  Pentru că organismul nu produce suficient acid gastric, pentru a putea digera cantităţi mari de proteine animale, este recomandată limitarea acestora. 
Foarte benefic pentru cei cu această grupă este ca dimineaţa, pe stomacul gol, să bea un pahar de apă caldă amestecată sucul proaspăt de la o jumătate de lămâie, pentru a elimina toxinele acumulate în timpul nopţii.


Proteine de origine animală: iepure, curcan, miel, oaie
Produse lactate şi ouă: 3-4 ouă/săptămână, iaurt, kefir, tofu, brânză feta, brânză de capră, smântână
Uleiuri, grăsimi vegetale şi oleaginoase: ulei de măsline, arahide, castane, nuci
Cereale şi făinoase: orez, făină de ovăz, secară, făină de soia
Legume: fasole verde şi uscată, mazăre, soia, linte, sfeclă, castravete, conopidă, ţelină, broccoli, vinete, morcovi, verdeţuri, ciuperci, usturoi, cartofi
Fructe: ananas, struiguri, kiwi, prune, cireşe, lămâi, smochine, mere
Mirodenii şi condimente: hrean, curry, pătrunjel, sos de soia
Ceaiuri de plante: muşeţel, măcese, ginseng, salvie, mentă
Băuturi: vin roşu, cafea, ceai verde, bere

Exerciţii fizice recomandate: yoga, înot, ciclis, thai chi chuan, golf, aerobic, ciclism, dans, stretching 

Surse: